POVESTIREA
Clasa 10
Terenul este un derivat al verbului “a povesti” care provine din cuvintul slavon povesti- “a istorisi”.
Definitie: specia a genului epic in proza,o naratiune subiectivizata (adica scrisa la persoana I ), facuta din punctul de vedere la povestitiorului, fie partcipat,fie martor sau mesager la actiune.
In sensul general,povestirea se confuda cu naratiunea ca modalitate de existenta a genului epic, ca semn distractiv al cestuia.Indentificarea povestirii cu naratiunea se bazeaza pe indentitatea de sens a verbelor “a povesti”/” a nara”.
Caracteristicile povestirii:
· Ca dimensiuni, povestirea se studiaza intre nuvela si schita;
· Naratiunea povesteste un singur fapt epic;
· Accentul este pus pe intimplari, pe evenimente si nu pe personaje;
· Constructi subiectului este mai putin riguroasa decit in nuvela sau in schita;
· Timpul faptelor relatate este in trecut;
· Existenta cermoniala al “ istorisirii” , adica sistemul de conventii, arata de a povesti, care presupune : crearea atmosferei evocatore,captarea atentiei,motovul deiciziei de a istirisii,tehnica aminarii,suspansul.
Clasificarea Povestirii:
1. Dupa forma: povestire in proza;povestire in rama.
2. Dupa continut: satirica,fantasitica,filozofica,romantica, pentru copii.
Reprezentantii:
Povestirea in rama:
Este o categorie a genului epic numit si povestirea in povestire sau povestirea cu cadru, forma de incardare a uneia sau mai multor naratiuni intr-o alta naratiune, ce are o lunga traditie,din literatura antica pina la acea actuala si fiind ilustrata de lucrari precum O mie si una de nopti lui Bucacio.Timpul narativ se studiaza intr-un plan al trecutului.
Mihail Soadoveanu, Hanul Ancutei
Repere biografice:
Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian), precum și o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.
Opera
In anul 1904 are debutul editor cu patru carti: Povestiri,Soimii,Dureri inabusite si Crisma lui Mos Petru, fapt pentru care Nicolae Iorga numeste aceste periode “anul Sadovean”.Publica aproape 100 volume.
Hanul Ancutei
Apartine: volumul compuse din 9 povestiri diferite, cu teme,motive si structuri autonome apare in anul 1928.Cele 9 povestiri sunt relatate intru-un singur loc,la Hanul Ancutei,de catre taranii moldoveni ce povesteau pentru odihna si petrecere.
Elementele de unitate:
1. Locul de popas si de petrecere este hanul Ancutei, unde se si intimpla majoritatea faptelor relatate in povestire –motivul hanului;
2. Tote intimparile se petrec in timp mic romanesc, un timp al credintelor sramosesti, cind oamenii se conduceu depa legile nescrie,dar bine incradacinate in constiinta si piriualitatea romaneasca- motivul romantic al intoarcerii timp spre trucutul vazut de toti superior prezentului decazut;
3. Personajele sunt tarani moldoveni,care au placerea vorbei, povestesc cu vulptate intimplarile si evenimentele - motivul istorisiriii
4. Ritualul ce se defasoare la hanul Ancutei este acelasi in cele 9 povestiri: lautarii cintaa intre doua povestiri,iar inainte fiecare se creaza un moment de liniste, o atmosfera de vraja si emotie; se aduc pui fripti pe tigle,sebea vin in cani noi, dupa ce se sparg cele vechi;palacintele ferbinti erau aduse de care Ancuta;
5. Personajele comune tuturora povestirilor, ce se gasesc de-a lungul intregului volum sunt comisul Ionita, care incita mereu la povestire si hangita Ancuta, care stie dinainte toate intimplarile istorice la han;
Diversitatea: celor 9 povestiri consta in citeva elemente care le individualizeaza:
1. Subiectul fiecarui nu are nici o legatura cu al alteia si fiecare dintre ele are un titilu de sine statator;
2. Fiecare povestire are modul sau specific de a relata intimplarea si de a stirni interesul ascultatorilor.
Structura narativa:
1. Iapa lui Voda este o snoava (are caracter umoristic) si are ca personaj narator pe comisul Ionita.
2. HaralambieI este o pevestire cu caracter social supus de calugarul Gherman.
3. Balaurul este o povestire de dragoste avind ca narator pe Mos Leonte zodierul.
4. Fintina dintre plopi este o dila avind ca narator de capitanul Neculai Isac de la Balanesti.
5. Cealalta Ancuta este o frumoasa povestire de dragoste avind ca povestitor pe Ienache coropcarul.
6. Judet al sarmanilor este o legenda avind ca narator pe constandin Motoc.
7. Negustorii lis\pscan este un reportaj relatat de negustor Damian Cristisor.
8. Orb sarac este un portret in proza avind ca narator de orbul Constandin.
9.Istorisirea Zahariei fintinarului este o povestire de dragoste avind ca narator pe Zaharia fintinarul.
Semnificatii:
Hanul ca nucleu al povestirii, prezentat ca o ,, cetate cu ziduri groase” si ,,porti frecate”
Ceea ce demonstreaza ca era un spatiu securizant.
